La câteva zile de la ultima sa declaraţie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizează că ecartul mare dintre dobânzile practicate pe piața monetară și dobânda de politică monetară nu se va diminua prea curând. De ce? Conjunctura externă ar putea aduce pe piața românească fluxuri străine de capital care, chiar dacă pe moment ar face bine celor cu credite în franci elvețieni, ar putea conduce la o apreciere nesustenabilă a leului. Pentru a nu avea un leu prea puternic, BNR are nevoie de ambele piețe, cea monetară și cea valutară, în activitatea sa de corecție a cursului de schimb.

Spreadul dintre dobânda oferită de BNR la depozitele băncilor, de 0,25% și dobânda de creditare a BNR, de 3,25%, este destul de mare, iar logica pieței ar fi ca acest ecart să scadă. După ședința de politică monetară a băncii centrale de vineri, guvernatorul BNR spunea că ar trebui să înceapă procesul de convergență al dobânzilor.

După cum apreciază economistul șef al BCR, Radu Crăciun, afirmația a determinat mișcări în piață, mișcări care au condus la o apreciere a leului, fapt care nu a fost văzut tocmai cu ochi buni de BNR. Și asta deoarece contextul internațional, încetinirea economiei Chinei, dobânzile negative din Japonia și perspectiva difuzării acestui fenomen și la scară europeană (Cehia), deprecierea zlotului polonez, cu 3,9%  de la începutul anului până în prezent, față de aprecierea cu 0,4% a leului în aceeași perioadă, au determinat fluxurile speculative de capital să își piardă apetitul la risc și să se orienteze către țări unde randamentele sunt pozitive.

Cu sau fără fluxuri de capital, leul nu se va tulbura în 2016

“Premisele unor intrări de capital de dimensiuni necunoscute (după cum a spus Mugur Isărescu), randamentele deloc de neglijat ale monedei naționale, dobânzile pozitive în perioade de deflație la nivel mondial, ar putea conduce către o apreciere prea puternică a leului, “apreciere care ar putea împinge leul spre o traiectorie nesustenabilă”, a spus Isărescu. El a precizat că, în acest caz „s-ar putea să amânăm decizia de a micșora ecartul între dobânzile pieții și dobânda de politică monetară”.

„Nu mă surprinde preocuparea BNR pentru aprecierea leului, pentru că BNR nu-și dorește să se aprecieze foarte mult leul”, a afirmat Radu Crăciun. El este de părere că lichiditatea mare de pe piața interbancară, care anulează pericolul unei aprecieri a monedei naționale, și politica valutară a BNR, nu vor conduce la mișcări ample de curs valutar în acest an. Ci doar la ușoare volatilități.

De aceeași părere este și economistul șef al ING Bank, Ciprian Dascălu, care vede întreaga regiune ca fiind una atractivă pentru fluxurile străine de capital. El  vede cursul în jurul valorii de 4,45 lei pentru un euro la sfârșitul primului trimestru din 2016 și la 4,40 lei la sfârșitul anului. Oricum, politica BNR de a folosi ambele piețe, monetară și valutară, ca pe puternice pârghii de luptă împotriva inflației și a unui curs prea apreciat va păstra leul în jurul valorilor actuale.

Sursa: www.economica.net

LEAVE A REPLY