Veştile care vin din ţările aflate pe ruta balcanică a fluxului de migranţi sunt din ce în ce mai rele. Un gard la graniţa dintre Grecia şi Macedonia a fost rupt în timp ce poliţia macedoneană încerca în zadar să-i oprească pe refugiaţi folosind  gaze lacrimogene. În ciocnirile cu poliţia au fost implicaţi sute de oameni care au cerut deschiderea graniţei.

În cele din urmă, gardul a fost dărâmat de migranţi care au folosit  bare de metal şi semne de circulaţie pentru a forţa o poartă  utilizată pentru trecerea trenurilor.

Peste 7000 de oameni sunt masaţi la această graniţă şi în fiecare zi  mii de alţi migranţi sosesc în taberele din Grecia. Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut ţărilor europene, mai ales celor care au făcut eforturi acum un an pentru a păstra Grecia în zona euro să nu lase acum această ţară să cadă în haos. Apelul a avut însă puţine reacţii pozitive.

Dar criza este de abia la început. Pe măsură ce vremea se va îmbunătăţi, numărul de migranţi va deveni din ce în ce mai mare. Ei nu vor mai putea fi adăpostiţi în taberele din care oricum doresc să plece.

Din păcate, liderii Uniunii Europene au irosit răgazul oferit de lunile de iarnă în care presiunea migraţiei a fost mai mică şi nu au reuşit să adopte măsurile necesare în vederea controlării fenomenului.

Se discută la nesfârşit despre relocarea unui număr ridicol de mic de refugiaţi în timp ce alte sute de mii se pregătesc să ajungă pe ţărmurile europene. Multe state de pe ruta migraţiei au ridicat garduri la frontiere, începând cu Ungaria. Singurul efect a fost devierea traseelor de migraţie de la graniţa sârbo-maghiară la frontiera sârbo-croată. Pe fond, nu s-a schimbat nimic. Budapesta a înregistrat un număr sensibil mai mic de migranţi, dar refugiaţii au continuat să avanseze în inima Europei ocolind Ungaria.

Au apărut şi alte garduri. Eficienţa lor este discutabilă. Ce se va întâmpla când zeci de mii de oameni vor decide să le ia cu asalt? Cum vor face faţă forţele de ordine şi, chiar dacă vor reuşi să îi oprească la frontieră, cum vor rezolva situaţia unor mulţimi disperate şi hotărâte să meargă mai departe?

Evident, primul lucru pe care statele aflate în situaţii disperate în vor face, va fi să îi lase să treacă, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Să se ducă în Germania, că doar doamna Merkel este cea care i-a invitat!

România a fost ferită până acum de trecerea migranţilor. Nu suntem pe cea mai scurtă rută de acces spre Europa Occidentală. Dacă se vor ridica noi garduri, s-ar putea ca traseele de migraţie să se orienteze spre România. Şi atunci, ce vom face? Vom încerca să-i oprim sau le vom ura drum bun spre Germania?

Pentru Uniunea Europeană se arată nori negri venind dinspre Marea Egee. Am văzut ceea ce s-a întâmplat anul trecut şi nu am reuşit nimic concret pentru a împiedica reluarea fenomenului la scară şi mai mare.

Este deja trecut de ceasul al doisprezecelea. Frontierele exterioare ale UE nu sunt securizate, solidaritatea europeană nu funcţionează, iar dacă Germania se va confrunta cu un nou aflux de migranţi, consecinţele politice s-ar putea dovedi dramatice. Nu numai pentru Germania, dar şi pentru întreaga Uniunea Europeană unde chestiunea migraţiei a devenit prima îngrijorare pentru populaţie. Partidele populiste şi extremiste profită din plin de acest lucru şi câştigă teren, în dauna partidelor tradiţionale care nu găsesc soluţii credibile. La rândul ei, Uniunea Europeană pierde teren în faţa unor iluzorii soluţii naţionale care nu pot rezolva problema, dar par atractive pentru electorat. În timp ce pierdem timpul în dezbateri inutile, fitilul a fost deja aprins. Iar timpul de ardere este foarte scurt.

Sursa: ADEVARUL

 

 

LEAVE A REPLY