Curtea Constituțională a României reia discuțiile, miercuri, în cazul mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.

Printre dosarele în care s-a invocat această excepție se află cele în care sunt vizați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepția privind atât dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât și dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Recent, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a atras atenția că dezincriminarea abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin săvârșirea acestei infracțiuni, a căror valoare s-a ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro.

“Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (…) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiți statului român, dar dacă această infracțiune va fi dezincriminată statul român își ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectați cetățenii prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani”, a declarat Kovesi.

Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupție se referă la infracțiunea de abuz în serviciu. “Astăzi, în DNA, avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracțiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situația în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecința cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situații, și anume de prejudiciile care sunt create”, a precizat șefa DNA.

Într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, la rândul său, că dezincriminarea oricărei fapte incriminate de legea penală română are ca efect oprirea oricărui dosar.

 

Continuarea pe: www.agerpres.ro

LEAVE A REPLY