Unsprezece antreprenori vor să spargă gheaţa în învăţământul românesc cu o facultate de business – Entrepreneurship Academy – ale cărei cursuri încep în toamnă, se adresează doar absolvenţilor de liceu şi tinerilor din anii I şi II de facultate şi costă 6.500 de euro anual.
Investiţia în această şcoală trece de 100.000 de euro, aşteptările pentru primul an de funcţionare fiind de cincizeci de tineri do­ritori să devină antre­prenori.
Cursurile Acade­mi­ei, acreditată în Olanda, se axează pe o curriculă după model finlandez, iar taxa anuală de 6.500 de euro va fi achitată din pro­fitul obligatoriu pe care îl vor obţine cursanţii de pe urma afacerilor înfiinţate ca temă pentru facultate. „Ne adresăm absolvenţilor de liceu, pentru că voiam chiar o facultate, nu un hub pentru start-up-uri sau pentru antreprenori. Vrem doar tineri de maximum anul I-II de fa­cultate, nu mai mult, deoarece dacă cineva ştie prea mult faţă de altcineva, îl privează pe celălalt de învăţare. Am în­ceput înscrierile, iar în octombrie înce-pem cursurile. Până acum, au aplicat şi elevi care deja şi-au înfiinţat firme, dar nu e esenţial. Trebuie să aibă spirit antreprenorial, să fie curioşi, să înceapă lucruri despre care nu ştiu nimic.

Noi vrem să înveţe făcând“, spune Cosmin Alexandru, decan al facultăţii.

Cosmin Alexandru, 46 de ani, este om de afaceri cu experienţă şi în mediul corporatist, dar şi în consultanţă. El a pus bazele unei firme de cercetare de piaţă la începutul anilor 1990, firmă pe care a crescut-o şi a vândut-o către GfK.  În Entrepreneurship Academy, Cosmin Alexandru va avea funcţia de decan şi spune că, în etapele de ad­mitere de până acum, a văzut mai mulţi tineri cu iniţiativă în afaceri decât în alte generaţii. În primăvara anului trecut, a organizat chiar un weekend antrepre­norial pentru 25 de elevi din clasele a XI-a şi a XII-a în Amsterdam, în care i-a trimis pe tineri prin oraş cu o sumă de bani, cu cerinţa de a obţine un profit.
Primul pas al admiterii este virtual, pentru că viitorii studenţi aplică pe internet, apoi trimit un eseu şi o înre­gistrare video în care vorbesc despre planurile şi aşteptările lor de la această şcoală. „Cei care trec de această etapă intră într-o experienţă antreprenorială numită Boot Day, în care toţi aplicanţii se adună în Bucureşti şi îi punem într-un context antreprenorial, cu o temă de piaţă, având la dispoziţie o zi întreagă să propună un proiect. Conceptul de lucru în echipă e esenţial în antreprenoriat. Ca să fii antreprenor, trebuie să ştii să produci rezultate prin alţii şi cu alţii“, spune decanul facultăţii. Tocmai de aceea, studenţii vor înfiinţa, în echipe, firme din care vor scoate profit: anul I – 1.500 de euro, anul II – 2.500 de euro, anul III – 5.000 de euro. Din aceşti bani, vor achita taxele anuale, având şi va­rianta de a aplica pentru burse. În plus, în fiecare an, studenţii petrec cel puţin şase săptămâni în străinătate pentru a face business. În primul an merg la Amster­dam, iar în anii următori – în Silicon Valley, Brazilia sau China. După ce a luat contact cu primele serii de tineri care s-au înscris pentru a face parte din Entrepreneurship Academy, Cosmin Alexandru spune că a constatat o lipsă de racordare a acestora la mediul de business românesc.
 “De obicei, pentru absolvenţii de învăţământ superior, cea mai mare problemă e contactul cu realitatea. Dacă-i întrebi pe tineri ce antreprenori români cunosc, răspunsul e o pereche de ochi mari, pentru că nu cunosc. Ştiu de Steve Jobs, de Zuckerberg, dar români nu ştie nimeni. Ei există, dar nu sunt promovaţi deloc în rândul tinerilor. Opinia lor despre antreprenoriat este mai degrabă idealistă, formată de pe Internet, din străinătate”.
Cei care vor preda nu sunt profesori, ci mai degrabă experţi în antreprenoriat, iar alegerea lor s-a făcut pe principiul cunoştinţelor pe care le pot oferi pe baza experienţei lor, completând suportul teoretic.  Printre aceştia, se numără Florin Ilie – head of financial markets sales al ING Bank în România, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, şi Sorin Neguţ – antreprenor şi associate dean la Maastricht School of Management, instituţie parteneră în acest proiect.
Financiar, investiţia se ridică la aproximativ 100.000 de euro, din care 50.000 de euro sunt bani veniţi din finanţarea de la ING, partener fondator, iar restul sunt contribuţii ale celor unsprezece oameni de afaceri. Mai mulţi antreprenori români, precum Felix Pătrăşcanu (Fan Courier), Adrian Ţuluca de la Propaganda sau Felix Tătaru de la GMP, vor oferi burse pe criterii de merit sau de performanţă.
“De anul viitor, vom deschide o filială regională, vom avea cursuri în engleză şi cursanţi şi din alte ţări. Apoi, dacă merge bine, ne gândim şi la o filială în ţară”.
Referitor la mediul românesc de business, antreprenorul spune că are câteva avantaje pe care nu le-a regăsit în străinătate, precum faptul că există încă multe lucruri care pot fi făcute, pe o piaţă nesaturată de idei de afaceri, cu un ritm de creştere foarte bun, unde este loc pentru produse şi servicii noi. Ca dezavantaje, Cosmin Alexandru aminteşte instabilitatea legislativă şi fiscală. “Totuşi, mediul românesc este mult mai ofertant pentru un antreprenor decât ar fi un mediu occidental. Sunt mai multe oportunităţi şi mai multe şanse de creştere a unui business”.
Pentru tineri, omul de afaceri crede că experienţa în corporaţii este foarte utilă, mai ales că şi el a traversat această etapă. “Mi se pare foarte sănătos ca un tânăr să lucreze şi în corporaţii, ca să înveţe mult mai repede nişte lucruri de etică în afaceri şi de echipă, apoi să le pună în practică într-o firmă. Cred că e mai bine să faci asta după ce vezi cum se face. Mediul corporatist a fost pentru România unul dintre cei mai importanţi factori de progres şi de civilizare, pentru că a venit cu nişte standarde pe care companiile româneşti nu le aveau acum 20 de ani.”
Într-un mediu de business căruia Cosmin Alexandru îi atribuie o bogăţie în constrângeri, el observă că interesul tinerilor pentru afaceri este mai crescut pentru că înţelegerea este mai bună. De aceea, pentru primul an de funcţionare, se aşteaptă nu doar la un feedback pozitiv din partea studenţilor, ci şi la afaceri care să se dovedească profitabile.
Cine este Cosmin Alexandru
În 1992, alături de câţiva prieteni americani şi români, a înfiinţat o firmă de cercetare de piaţă, pe care a „crescut-o”, după cum mărturiseşte, până în 1996, când a ales s-o vândă grupului multinaţional GfK România. A continuat să conducă firma ca filială de multinaţională încă nouă ani, până în 2005, apoi şi-a făcut propria firmă de consultanţă în branding şi strategie, unde a lucrat până în 2011. „De atunci, sunt implicat în procese de transformare organizaţională. Aşa că am înţeles mediul economic românesc privat din toate perspectivele – antreprenor, corporatist şi consultant pentru ambii. Sunt în contact cu manageri de toate vârstele şi în toate etapele lor”, spune Cosmin Alexandru.
Sursa: www.zf.ro

LEAVE A REPLY