Însă el a acuzat din nou statele est-europene de lipsă de ‘solidaritate’ pentru că în chestiunea refugiaților au o abordare diferită față de cele din vest și a susținut în acest context că discursul unor guverne din estul Europei este similar cu cel al extremei drepte din vest.

‘Reacțiile statelor au fost eterogene. Germania și Suedia au dat un răspuns bazat pe solidaritate, estimând că este vorba despre un principiu nenegociabil în Europa. Altele, precum Ungaria sau Slovacia, au oferit un răspuns invers’, în problema migrației, a menționat Schulz.

Dar ‘un lucru este clar’, a continuat el, apreciind că ‘teama apare adesea acolo unde există o reticență a guvernelor sau popoarelor față de solidaritatea necesară’. Prin urmare, în opinia sa ‘dacă Uniunea (Europeană) ar cădea de acord să repartizeze un milion de refugiați în cele 28 de state membre, care au 500 de milioane de cetățeni, nu ar mai exista nicio problemă pentru nimeni’.

Referindu-se la politica premierului ungar Viktor Orban în problema migrației, și mai ales la decizia acestuia de a ridica garduri la frontiere, președintele PE a estimat că șeful executivului de la Budapesta ‘nu a câștigat bătălia ideologică’, întrucât ‘o largă majoritate a europenilor este favorabilă unei politici de repartizare a refugiaților’.

‘Ce altă soluție avem? Să retrimitem în Siria oamenii care au fugit dintr-o țară în război? Să-i retrimitem în Turcia, unde sunt deja peste două milioane de persoane? Dacă ar fi mai multă solidaritate între noi, nu ar mai fi probleme. Nu trebuie să renunțăm să convingem statele care nu participă la efortul de solidaritate’, a insistat Martin Schulz, făcând aluzie la împărțirea migranților prin cote obligatorii.

Întrebat despre fractura pe care criza refugiaților a provocat-o între est și vest în interiorul UE, președintele PE a estimat că ‘extrema dreaptă din Franța, Olanda sau Austria are același discurs pe care-l au unele guverne din estul Europei’. ‘Deci este greu să incriminăm doar fostele țări comuniste. Există în Europa o tendință autoritară atât în est cât și în vest’, a conchis Martin Schulz.

El își explică o asemenea tendință prin faptul că ‘în această lume care este tot mai complexă, tot mai interdependentă, oamenii se simt dezorientați și au sentimentul că instituțiile naționale sau europene nu mai sunt capabile să le ofere protecția necesară’. Prin urmare, ‘votul autoritar este atât un vot de protest cât și o convingere că prin autoritarism vom rezolva mai ușor problemele actuale’, consideră Martin Schulz.

 

Sursa: www.agerpres.ro

LEAVE A REPLY