Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a afirmat marţi că pentru România urmează şase luni grele odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie, şi a solicitat sprijinul Academiei Române pentru a „demonstra lumii întregi că noi, românii, contăm nu numai pe harta Europei, ci şi pe harta lumii”.

„Mi-aş dori foarte mult ca, odată cu preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie, dosarele de mediu pe care le vom prelua de la colegii austrieci să putem să le închidem şi nu numai să ne încununăm cu laude, ci şi să spunem că pe durata preşedinţiei noastre, pe problemele de mediu, România a punctat şi a pus o piatră de temelie. Urmează şase luni grele şi cer sprijinul Academiei Române să fie alături de noi, astfel încât să putem demonstra lumii întregi că noi, românii, contăm nu numai pe harta Europei, ci şi pe harta lumii. Nu numai astăzi, ci şi în vechiul meu mandat, Academia Română a fost alături de noi, de colegii mei de la Ministrul Mediului ori de câte ori a fost nevoie”, a spus Gavrilescu, într-o conferinţă de specialitate.

Aceasta a menţionat, totodată, că prevenţia trebuie să existe în toate, nu doar în sănătate, deci şi în domeniul protecţiei mediului.

„Ca ministru al Mediului, ca un om responsabil şi un bun român care se gândeşte la ce se va întâmpla cu această naţie şi peste 100, şi peste 1.000 de ani, împreună cu colegii mei de la Ministerul Mediului şi cu Direcţia care implementează proiecte din fonduri europene, vreau să putem depune proiecte pentru a dota Administraţia Naţională de Meteorologie cu echipamente de ultimă generaţie pentru a prezenta într-un timp scurt realitatea cu care ne vom confrunta. Mă bucur că toate proiectele pe care colegii mei le-au depus sunt eligibile. De asemenea, ca ministru, vreau să prezint realitatea şi să spun tuturor că prevenţia este în toate, nu numai în sănătate. Prevenţia în protecţia mediului include agricultura, pădurea, aerul, deşeurile”, a subliniat ministrul Mediului.

Gavrilescu a punctat şi faptul că, din recordurile climatice pe care le deţine România, trebuie să învăţăm, iar limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius poate fi benefică pentru dezvoltarea socio-economică.

„Din toate acele 100 de recorduri climatice pe care le-am deţinut trebuie să învăţăm ceva. Nu sunt recorduri cu care să ne lăudăm, care să rămână în timp în cartea de laude a Academiei Române sau a Ministerului Mediului, ci sunt 100 de recorduri la care trebuie să fim foarte atenţi şi care ne duc cu gândul şi cu fapta că trebuie să ne asumăm măsuri împotriva schimbărilor climatice, astfel încât viaţa noastră pe Pământ să fie cât mai lungă. Şi mă refer la generaţiile viitoare. Avem recordul mondial cu cea mai mare cantitate de precipitaţii din lume, la Curtea de Argeş, în anul 1888, pe 7 iulie, respectiv de 206 l/mp în doar 20 de minute. Anul acesta, tot la Curtea de Argeş, am avut doar un litru de ploaie, în aceeaşi zi. În acelaşi timp, în România s-au înregistrat cele mai multe zile tropicale consecutive, respectiv 107, la Giurgiu, în 2012. Cea mai mare temperatură medie a aerului, de 13,5 grade Celsius, s-a înregistrat tot la Giurgiu, în 2015. Dacă ne uităm foarte bine la ultimul raport special al IPCC, din data de 8 octombrie 2018, limitarea procesului de încălzire globală la 1,5 grade Celsius necesită acţiuni şi măsuri specifice de prevenire şi diminuare a impactului în toate sectoarele socio-economice. Această aparentă insignifiantă diferenţă de la 1,5 grade la 2 grade poate aduce beneficii populaţiei şi ecosistemelor naturale şi ar asigura dezvoltarea unei societăţi durabile şi echitabile. Recifele de corali ar putea dispărea în proporţie 70-90% la o încălzire globală de 1,5 grade Celsius, iar ,dacă vorbim despre o creştere de 2 grade Celsius, recifele de corali ar putea dispărea în proporţie mult mai mare, de peste 99%”, a declarat Graţiela Gavrilescu.

Ministerul Mediului, în parteneriat cu Academia Română şi Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), a organizat, marţi, conferinţa cu tema „Schimbări climatice globale – 100 de recorduri climatice în România”, dedicată Centenarului Marii Uniri.