Generalul George Voinescu, adjunct al directorului SRI, susţine că diminuarea bugetului serviciului este sinonimă cu diminuarea capacităţii operaţionale a instituţiei şi atrage atenţia că situaţia privind bugetul a luat o turnură gravă şi în acelaşi timp alarmantă.

„Diminuarea bugetului (SRI – n.r.) este sinonimă cu diminuarea capacităţii operaţionale a serviciului, iar un Serviciu de Informaţii slab capacitat înseamnă viteză de reacţie redusă. Încă o dată, nu vorbim de diminuarea bugetului, vorbim despre diminuarea capacităţii statului Român de a răspunde ameninţărilor cu care ne confruntăm în această perioadă. În momentul de faţă apreciez că s-a trecut de linia roşie, că punem în pericol securitatea naţională. Aprobarea bugetului pe coordonatele actuale anulează multe dintre acţiunile serviciului, iar o eventuala revenire ne va costa şi mai mulţi bani. În contextul de faţă, nu vom mai putea spune că România este un stat sigur pentru că nu are bani să fie un stat sigur. Am încredere (…) că m-am făcut înţeles, că putem conştientiza cu toţii pericolul în care ne aflăm şi că la finalul acestor zile se vor lua deciziile cele mai corecte şi cele mai înţelepte”, a declarat generalul George Voinescu, la dezbaterile pe bugetul SRI din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

În opinia sa, situaţia privind bugetul „a luat o turnură gravă şi în acelaşi timp alarmantă”. „Mărturisesc că este pentru prima oară în cariera mea când mă confrunt cu un buget total nesustenabil. Serviciul a avut şi are toată înţelegerea pentru contextul economic în care ne aflăm, iar atunci când a trebuit să facă sacrificii nu a ezitat să o facă. Dar din păcate pentru cifrele actuale serviciul nu are nicio soluţie. Am prezentat aseară cum era în prima fază bugetul instituţiei, unde cheltuielile de personal reprezentau aproape 84%, toate ca urmare a modificărilor legislative produse în anul 2018. Este o percepţie eronată, generalizată în spaţiul public, o percepţie pe care regretabil nimeni nu se grăbeşte să o corecteze”, a spus adjunctul directorului SRI.

El a precizat că o scădere suplimentară cu 445.000.000 a sumelor alocate serviciului înseamnă blocajul efectiv al activităţii serviciului.

„Realitatea este alta în acest moment, o scădere suplimentară cu 445.000.000 a sumelor alocate serviciului înseamnă blocajul efectiv al activităţii serviciului în ceea de a doua parte a anului curent. Înseamnă că nu vom avea salariile sau fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor pe patru luni de zile, înseamnă că nu vom avea asigurate pentru o perioadă de trei luni fondurile plăţii facturilor la utilităţi, cheltuielile operative ale serviciului cele cuprinse în planul de cooperare precum şi alte cheltuieli de funcţionare. Înseamnă amânarea termenelor de finalizare sau blocarea tuturor proiectelor investiţionale iniţiate. Fac precizarea că pe 15 aprilie avem un obiectiv care trebuie pus în funcţiune pentru care trebuia să plătim 19,3 milioane lei din 10 milioane câţi au mai rămas la cheltuieli pentru investiţii este foarte greu. Ne întrebăm cu toată onestitatea cum să procedăm aplicând legislaţia referitoare la plata actualilor şi foştilor angajaţi şi cea privind responsabilităţile SRI în asigurarea securităţi naţionale şi bineînţeles ce rezultă în această seară – reducerea de buget”, a explicat Voinescu.

El a susţinut că eventualele constrângeri bugetare vor pune în pericol securitatea cetăţeanului.

„Securitatea cetăţeanului este un element esenţial şi multe lucruri care ni se par normale astăzi ca stat civilizat vor fi puse în pericol de eventualele constrângeri bugetare. Multe dintre succesele operaţionale ale serviciului nu se văd la televizor şi nu ajung în presă din raţiuni contra-informative. Nu ne putem face reclamă şi nu putem pune succesele operaţionale pe masă, dar vă pot afirma cu convingere faptul că fără SRI România ar arăta altfel astăzi”, a menţionat Voinescu.

El a invitat parlamentarii să facă o analiză riguroasă şi să decidă care sunt zonele de activitate ale serviciului care nu ar trebui bugetate. „Ce domenii aflate în responsabilitatea şi competenţa legală a SRI nu ar mai trebui investigate. Prevenirea şi combaterea terorismului, securitatea cibernetică, contra-spionajul, securitatea energetică şi promovarea intereselor şi oportunităţilor economice ale României. Ţara noastră este una dintre puţinele ţări europene în care nu a avut loc niciun atentat terorist. (…) În egală măsură ameninţarea cibernetică ne obligă să ţinem pasul cu tehnologia utilizată de agresori. (…) Tot din perspectiva cibernetică aduc în discuţie contextul electoral din acest an – imaginaţi-vă un atac cibernetic reuşit asupra infrastructurii informatice utilizate în cadrul scrutinelor europarlamentar şi prezidenţial decideţi dumneavoastră relevanţa acestuia în ecuaţia democraţiei”, a punctat generalul SRI.

De asemenea, el a punctat că activităţile de contraspionaj derulate de serviciu deşi la prima vedere nu implică eforturi considerabile permanente, cu atât mai mult intruziunea şi ofensivitatea actorilor statali este una la cote semnificative anul acesta având în vedere mandatul României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

„Vă rog să faceţi un exerciţiu de imaginaţie în care informaţii cu valenţe strategice ale Uniunii Europene sau NATO gestionate în prezent de România ar fi obţinute de entităţi externe şi utilizate împotriva noastră şi a partenerilor europeni şi euroatlantici. SRI a avut constant ca prioritate asigurarea suportului informativ pentru factorii de decizie în stat pe zona de securitate economică în special pentru asigurarea securităţii energetice. Actuala conjunctură regională şi internaţională impune cu mai multă atenţie date fiind riscurile de obţinere de către entităţi ostile statale sau non-statale a unor pârghii economice cu impact major. Dezechilibrele în funcţionarea şi stabilirea sistemului energetic naţional, riscul de punere în dependenţă sau perturbarea exploatării normale a infrastructurilor cu valenţe critice. În lipsa unor capacităţi eficiente şi adaptate continuu pentru prevenţie şi reacţie rapidă anticiparea, gestionarea acestor ameninţări de securitate devin imposibile. Ajutaţi-ne dvs care dintre aceste riscuri, ameninţări, oportunităţi nu mai sunt suficient de importante pentru a aloca fonduri. Trebuie să fim conştienţi cu toţii de consecinţele deciziei de astăzi şi să vă asumaţi posibilele efecte din punctul de vedere al securităţii naţionale”, a mai explicat Voinescu.

El a mai precizat că recentele restricţii bugetare nu fac altceva decât să încetinească şi să slăbească activitatea de culegere de informaţii prin amânarea unor proiecte vitale, stagnarea celor în derulare sau restrângerea artificială a planului de măsuri propuse pentru anul 2019.

Comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat marţi raport favorabil bugetului Serviciului Român de Informaţii aprobând o diminuare faţă de forma transmisă de Guvern Parlamentului cu 150 de milioane de lei.