Un bilanţ care era de neimaginat în februarie-martie, atunci când preşedintele Iohannis şi premierul Orban marşau insistent pe forţarea de alegeri legislative anticipate.

De altfel, obsesia anticipatelor şi concentrarea acţiunii politice guvernamentale în această direcţie la începutul anului reprezintă prima dintre „greşelile fatale” enumerate la Sinteza zilei.

„Anticipatele reprezintă un obiectiv fundamental pentru România”, spunea, pe 19 februarie, Ludovic Orban, în vreme ce ţările din vestul Europei se luptau deja să limiteze numărul de infectări cu COVID-19.

În februarie, ţările europene se luptau cu pandemia iar Iohannis şi Orban pregăteau anticipatele

Liberalii stăteau, pe atunci, relativ confortabil în sondaje iar în strategia de forţare a anticipatelor s-a numărat, după căderea primului guvern condus de Ludovic Orban (în data de 5 februarie), propunerea lui Florin Cîţu pentru funcţia de premier.

O propunere care – preşedintele Iohannis şi liderul PNL Orban erau siguri – avea să fie respinsă la vot în Parlament şi urma să paveze, astfel, calea către scrutinul anticipat.

Cîţu avea să fie „retras” în 12 martie, când devenise evident că România nu va putea evita pandemia şi că ţara trebuia să aibă, totuşi, un guvern.

Dar rămâne constatarea evidentă: s-a pierdut o lună, poate o lună şi jumătate, cu pregătirea terenului pentru un scrutin care nu avea să se mai desfăşoare, pentru că pandemia s-a încăpăţânat să nu ţină cont de obiectivele politice ale preşedintelui şi ale liberalilor.

A doua greşeală: demonizarea testării în masă

O testare în masă înainte de al doilea val al pandemiei ar fi oferit autorităţilor o imagine mai precisă a evoluţiei infectărilor şi posibilitatea de a impune restricţii într-un mod mai eficient, în zone delimitate mai clar.

Însă premierul Orban a respins ideea şi, cu o autoritate ştiinţifică de care nu-l suspecta nimeni la momentul respectiv, a adus şi argumente: testarea în masă ar fi utilă doar după atingerea vârfului pandemiei, pentru stabilirea procentajului şi categoriilor de populaţie imunizată.

„M-a deranjat cultivarea unei idei false, a unei utopii, a testării în masă”, declara Orban în primăvara acestui an. 

Iar alergia premierului la testarea în masă s-a manifestat politic: cei care au susţinut şi planificat o astfel de măsură la nivelul Capitalei au fost demişi: Victor Costache, de la conducerea Ministerului Sănătăţii, iar medicul Adrian Streinu-Cercel, de la conducerea Comisiei speciale anti-COVID.

Orban deplângea faptul că Adrian Streinu-Cercel a fost demis cu întârziere

În 23 aprilie, în şedinţă de guvern, Orban saluta demiterea lui Streinu-Cercel de către actualul ministru Tătaru şi, în paralel, îşi exprima regretul că „a durat prea mult”. Demiterea, bineînţeles.

Nu sunt singurele gafe majore şi cu  consecinţe letale făcute de guvernarea liberală.

Pe listă mai ar mai avea loc, între altele, şi lipsa unei reorganizări reale a DSP-urilor, intrate în cultura populară cu tristul renume de instituţii la care nu răspunde nimeni la telefon şi nici măcar la mail-uri.

Cu siguranţă, lista rămâne deschisă.