Suntem ţara cu una dintre cele mai puternice creşteri economice din Uniunea Europeană, însă rămânem o insulă de sărăcie în spaţiul comunitar. Această realitate dură este demonstrată de datele unui raport recent al Comisiei Europene. Legislaţia impredictibilă, măsurile de creştere economică luate în lipsa unui plan bugetar, gestionarea incoerentă a resurselor umane, rata mare a abandonului şcolar, sunt doar câteva dintre aspectele care fac din România un paradox al UE. Potrivit datelor Eurostat de la sfârşitul anului trecut, România a avut cea mai mare creştere economică trimestrială din UE. Totodată, potrivit statisticilor europene, este a doua cea mai săracă ţară din blocul comunitar.

“România este în topul creşterii în Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp se află şi în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creştere nu lucrează în interesul cetăţeanului. Nu este un model pe care să-l încurajăm”, a declarat Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la prezentarea Raportului de ţară. Competitivitatea este bazată pe costuri mici, nu pe calitate, pe salarii mici, astfel că începe să se explice acest paradox, apreciază Filote.

Ea a punctat că un element-cheie îl reprezintă relansarea investiţiilor, arătând că România “încă stă bine” la criteriile de deficit bugetar, însă Comisia Europeană este îngrijorată de trendul care se prefigurează, întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investiţiile, decât pe creşterea veniturilor.

„Politică bugetară expansionistă într-un mediu de creştere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare”

Stabilitatea economică a României este pusă în pericol de impredictibilitatea legislativă, relevă raportul.

„O politică bugetară expansionistă într-un mediu de creştere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare. Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale”, se arată în document. CE aminteşte de măsurile din noul Cod Fiscal, unele intrate în vigoare în 2016, altele prorogate pentru 2017, estimând că deficitul finanţelor publice va creşte de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani.

„Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani şi indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, creşterea potenţială este limitată de planificarea şi coordonarea ineficientă a investiţiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării şi dezvoltării şi de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce priveşte întreprinderile de stat. Expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creşteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne şi externe”, se arată în raport.

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia asupra efectelor pe care legi aprobate de parlament le pot avea supra stabilitărţii sectorului financiar.

 

Citeste in continuare pe GANDUL.info

LEAVE A REPLY