„Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3, cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, prevede proiectul iniţiat de liderul senatorilor ALDE, Daniel Zamfir, care intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

În prezent, potrivit OUG 24/2008, verificarea calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii se aplică doar parlamentarilor, europarlamentarilor, directorilor SRI şi SIE şi adjuncţii acestora, conducătorilor structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGPI) din cadrul MAI.

Proiectul lui Zamfir propune introducerea şi altor categorii de demnitari, inclusiv a Preşedintelui României, care vor face totodată o declaraţie publică pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Astfel, vor fi verificaţi dacă au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii şi următorii:

„a) Preşedintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;

d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;

e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;

h) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul, adjuncţii săi şi conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

i) personalul diplomatic şi consular;

j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;

k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;

l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici;

m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;

o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;

q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;

s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;

ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;

t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;

ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;

u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate;

v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;

y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989”.

Daniel Zamfir susţine, în expunerea de motive, necesitatea introducerii acestor prevederi prin faptul că la peste 27 de ani de la Revoluţie încă există prevederi legale care permit ascunderea adevărului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi.

„În vederea implementărilor cerinţelor impuse de aderarea şi integrarea României în UE, dar şi în vederea alinierii la recomandările Consiliului Europei, România a adoptat o serie de acte normative menite să garanteze imparţialitatea, obiectivitatea şi integritatea funcţionarilor publice. Totodată, la fel ca în celelalte state din Europa de Est, România a adoptat un cadru legal menit să ducă la deconspirarea Securităţii ca poliţie politică.

Cu toate acestea la mai bine de 27 de ani de la căderea regimului communist în România, încă mai există dispoziţii legale care în ciuda scopului urmărit de ansamblul legii, permit ascunderea adevărului în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Mai mult decât atât, atât dispoziţii legale permit absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală şi uneori chiar penală, lăsând nesancţionate declaraţii necorăspunzătoare adevărului”, argumentează senatorul ALDE, în expunerea de motive a proiectului.

Iniţiativa legislativă a fost înregistrată la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.