Rușii își aleg președintele pentru un mandat de șase ani într-un proces electoral ce durează trei zile și care în unele regiuni a început deja.
În marea majoritate a regiunilor țării votul este organizat în perioada 15 – 17 martie și la acest proces pot participa peste 112 milioane de persoane.
Rezultatul alegerilor prezintă interes din punct de vedere al scorului cu care Vladimir Putin, care candidează independent, va fi reales.
Recent, presa controlată de stat, majoritară în Rusia, a publicat un sondaj care îl dă pe Putin câștigător cu circa 82%.
El a mai fost ales în anii 2000 (cu 53,44%), 2004 (cu 71,91%), 2012 (cu 64,35%) și 2018 (cu 76,7%).
Limitat la două mandate consecutive de Constituția din 1993, Vladimir Putin n-a mai candidat în 2008, lăsându-l pe apropiatul său, Dmitri Medvedev, să preia președinția.
Medvedev, în schimb, l-a numit pe Putin prim-ministru.
Reales în funcția supremă în 2012, după ce a scăpat de constrângerea constituțională asupra mandatelor consecutive, fostul ofițer KGB a avut grijă să modifice legea fundamentală în două etape: mai întâi, a extins durata mandatului prezidențial, ceea ce i-a asigurat o ședere de șase ani la Kremlin, din 2018.
Apoi, în 2020, sub pretextul că limitează numărul de mandate de președinte la două, indiferent de circumstanțe, a resetat din nou contorul la zero în ceea ce-l privește: poate să candideze în 2024 și mai are dreptul la încă un mandat, din 2030.
Teoretic, el ar putea să conducă, de la Kremlin, Rusia până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Alegerile prezidențiale din Rusia vor arăta câtă lume susține războiul din Ucraina
Votul prezidențial întins pe trei zile este o premieră în Rusia. O premieră este, de asemenea, votul online pentru funcția de președinte.
În regiunile anexate ilegal din Ucraina, autoritățile de ocupație au făcut eforturi serioase să scoată oamenii la urne, deși e clar pentru toată lumea care va fi clasamentul final.
Însuși Putin le-a transmis alegătorilor ruși să vină să voteze, pentru că “fiecare vot este valoros și important”.
Președintele rus nu și-a făcut, practic, campanie, cu toate că există panotaj electoral și clipuri TV care îndeamnă la realegerea lui.
Această agitație pentru a aduce câți mai mulți cetățeni în cabinele de vot este explicată de analiști și de cei care-l cunosc bine pe președintele rus prin faptul că Vladimir Putin cere, practic, un mandat popular pentru a continua războiul în Ucraina și, într-un viitor imposibil de prezis în mod exact, chiar dincolo de granițele acesteia.
Abbas Galliamov, omul care i-a redactat discursurile lui Putin în trecut și care a părăsit Rusia, spune că scrutinul prezidențial din 15 – 17 martie va fi “un referendum pe tema războiului, iar un vot pentru Putin va deveni un vot pentru război”.
Leonid Volkov, fost consilier al lui Aleksei Navalnîi și victima recentă a unui atac violent în Lituania, unde s-a refugiat, susține, la rândul lui, că alegerile din Rusia sunt un circ organizat pentru a produce ideea unui sprijin popular copleșitor față de Putin.
“Trebuie să înțelegeți ce înseamnă ‘alegerile’ din martie pentru Putin. Ele reprezintă un efort de propagandă pentru a răspândi deznădejdea în rândul electoratului”, suținea Volkov, luna trecută.
Rusia în vremea lui Putin: oligarhii au fost cooptați în cercurile puterii, sau eliminați când au intrat în contradicție cu Vladimir Putin. Adversarii politici au fost eliminați direct
La cârma Rusiei de aproape un sfert de secol, fostul ofițer de informații a ales războiul ca mijloc de a încerca să aducă țara la poziția de pol mondial de putere din vremea URSS.
Este adevărat că alte căi nu prea i-ar fi fost la îndemână.
Cu o suprafață ce acoperă 11 fusuri orare, dar cu un PIB sub al Germaniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare, Rusia nu s-a putut impune ca model alternativ la Occident nici din punct de vedere economic-industrial, nici din punct de vedere ideologic, nici diplomatic și nici din alte puncte de vedere.
Moștenitoare a arsenalului atomic al URRS, țara a dezvoltat după disoluția lagărului comunist o corupție endemică, trecând rapid prin etapa acumulării sălbatice de capital pe baza a ceea ce, odinioară, a constituit proprietatea comună.
Noii oligarhi, în general legați într-un fel sau altul de fostele servicii ruse de represiune, au constituit insule de putere, finanțându-și impunitatea prin mită către clasa politică și către birocrații de top din instituțiile de stat. Paradigma avea să se schimbe odată cu accederea lui Vladimir Putin la conducere, în anul 2000.
Putin a fost liderul care și-a subordonat pe oligarhi, oferindu-le, în contrapartida sprijinului, acces la resursele statului sau eliminându-i, atunci când socotelile lor nu s-au potrivit.
În ceea ce-i privește pe cei care l-au înfruntat deschis pe președinte, aceștia au fost persecutați, arestați, forțați să plece în exil sau executați demonstrativ, în stradă.
O caracterizare, devenită celebră, a Rusiei contemporane a lui Putin a fost făcută de fostul senator american John McCain, adversar al lui Barack Obama în 2008 la președinția SUA, antagonist al lui Donald Trump în sânul Partidului Republican și veteran al războiului din Vietnam.
McCain, care a murit în 2018, a spus că “Rusia este o benzinărie care simulează că ar fi o țară”.
Revenit recent din Ucraina, senatorul a îndemnat atunci la o atitudine de forță față de Moscova, într-un moment în care reacțiile Occidentale la raptul teritorial s-au limitat, multe dintre ele, la condamnări diplomatice.
“Gata cu butoanele de resetare. Gata cu ‘Transmite-i lui Vladimir că voi fi mai flexibil’. Tratați-l așa cum este. Asta nu înseamnă reaprinderea Războiului Rece. Dar înseamnă să-l tratăm așa cum înțelegem noi pe un individ care crede în restaurarea vechiului imperiu rusesc”, a spus John McCain, iar evenimentele din următorii opt ani aveau să dea o și mai mare valoare de adevăr spuselor sale.
Putin, reales președinte la o lună după moartea celui mai proeminent critic al său
Pentru a păstra aparența unui scrutin, aparatul electoral subordonat regimului președintelui rus a selectat un trio de contracandidați neproblematici.
Este vorba despre Nikolai Haritonov, din partea Partidului Comunist, de Leonid Sluțki, din partea Partidului Liberal Democrat (naționalist), și de Vladislav Davankov, din partea formațiunii Poporul Nou.
Cei trei au susținut, în general, Kremlinul și politicile sale, inclusiv invazia Ucrainei.
Alegerile anterioare au arătat că este extrem de puțin probabil ca astfel de candidați să obțină suficiente voturi pentru a reprezenta o provocare reală.
La scrutinul prezidențial din 2018, al doilea clasat, comunistul Pavel Grudinin, a adunat 11,8% din voturi, comparativ cu cele aproape 77% în favoarea lui Vladimir Putin.
Ultima opoziție politică reală pare să fi murit în închisoare, odată cu Aleksei Navalnîi.
Survenit cu o lună înainte de alegeri, decesul celui mai proeminent critic al lui Putin a risipit orice urmă de îndoială cu privire la controlul pe care liderul rus îl exercită în țara sa.
Înainte de moarte, Navalnîi l-a mai sfidat o dată pe președintele a cărui corupție a dezvăluit-o timp de ani de zile.
Pe 8 februarie, opozantul i-a îndemnat pe angajații serviciului penitenciar să voteze împotriva lui Putin.
“Am o sugestie: să voteze cu orice alt candidat în afară de Putin. Pentru a vota împotriva lui Putin, trebuie doar să votați pentru oricare alt candidat”, a spus Navalnîi, cu ocazia unei audieri în instanță, prin videoconferință.
Mai înainte, într-un mesaj postat pe 1 februarie pe o rețea de socializare, el i-a chemat pe alegătorii ruși care nu vor să-l voteze pe Putin să se prezinte la urne pe 17 martie, la ora prânzului, și să formeze cozi lungi. “Ce ne pot face? Vor închide secțiile la ora 12? Vor face un miting pro-Putin la ora 10? Îi vor pune pe cei prezenți pe lista cu suspecți?”, a întrebat, retoric, Navalnîi în acest mesaj.
Doi candidați anti-război, opriți de Comisia Electorală
Boris Nadejdin, una dintre ultimele personalități anti-război rămase în Rusia după moartea lui Aleksei Navlnîi, a fost oprit să intre în cursa prezidențială sub pretextul că nu a strâns suficiente semnături valabile pentru susținerea candidaturii sale.
Nadejdin, un bărbat în vârstă de 60 de ani, a cerut oprirea invaziei din Ucraina și începerea unui dialog cu Occidentul.
La începutul acestei luni, el spunea că va continua să depună contestații împotriva excluderii din cursa electorală, deși a admis că are șanse zero de a apărea pe buletinele de vot.
În decembrie anul trecut, Ekaterina Duntova, o militantă anti-război, a fost blocată de Comisia Electorală Centrală din Rusia, în baza unor presupuse erori în documentele de înregistrare ale grupului său de campanie.
Ulterior, Dunțova a făcut apel la oameni să susțină candidatura lui Nadejdin, care avea să fie, la rândul său, blocat de organismul electoral.
Scenariu plauzibil după realegerea lui Putin: o apariție publică pentru a marca 10 ani de la anexarea Crimeei
Anul acesta, aparatul în slujba lui Vladimir Putin nu a anunțat niciun eveniment public legat de anticipata sa victorie în alegeri.
În 2018, el a sărbătorit cu susținătorii săi la Moscova, în piața Manejnaia de lângă Kremlin.
Presa internațională estimează că scenariul s-ar putea repeta, în condițiile în care pe rețelele sociale ruse circulă informații despre un miting planificat pentru 18 martie, pentru a marca cea de-a zecea aniversare a anexării Peninsulei Crimeea.
Exit poll-urile vor fi disponibile duminică, după scrutin, însă, având în vedere anvergura și durata votului, vor trece câteva zile până când rezultatele oficiale vor fi anunțate.
MAE de la București descurajează prezența cetățenilor români în calitate de observatori la alegerile din Rusia
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) anunţa, zilele trecute, că nu va recunoaşte legitimitatea alegerilor prezidenţiale organizate de Rusia în regiunile sub ocupație din Ucraina.
Ministerul a transmis că “descurajează puternic” participarea cetăţenilor români sau a persoanelor juridice române la monitorizarea alegerilor din Federaţia Rusă.
Instituția citată a reamintit că prezenţa cetăţenilor români în teritoriile aparţinând Ucrainei aflate sub ocupaţia Federaţiei Ruse, inclusiv pentru monitorizare electorală, “comportă consecinţe de natură penală şi administrativă, în conformitate cu legea ucraineană”.
MAE a precizat că, în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate, autorităţile ruse au decis să nu invite la scrutinul prezidenţial din martie 2024 observatori OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, din a cărei Adunare Parlamentară Rusia și-a suspendat participarea luna trecută, n.r.).
Pe de altă parte, este posibil ca autorităţile ruse să adreseze invitaţii de observare şi monitorizare electorală unor persoane fizice sau juridice străine.
În Republica Moldova, autoritățile au transmis un protest oficial ambasadorului rus la Chişinău, după decizia Moscovei de a deschide şase secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale în regiunea separatistă Transnistria.
