Potrivit France Presse, fostul şef al statului francez va executa doar un an din condamnarea de trei ani, doi dintre ei fiind cu suspendare. Decizia Tribunalului poate fi atacată cu recurs, potrivit Le Figaro.

Este foarte probabil totuşi ca fostul preşedinte să nu meargă la închisoare, întrucât anul de condamnare cu executare poate fi convertit în arest la domiciliu sau supraveghere cu brăţară electronică, potrivit tribunalului, relatează EFE. Tribunalul corecţional a stabilit că a fost încheiat un ‘pact de corupţie’ între fostul preşedinte, astăzi în vârstă de 66 de ani, avocatul său Thierry Herzog şi fostul înalt magistrat Gilbert Azibert, ceilalţi doi acuzaţi fiind de asemenea condamnaţi la câte trei ani de închisoare, din care doi cu suspendare.

Decizia de luni va deveni definitivă dacă cei trei condamnaţi nu vor face apel. Nicolas Sarkozy a fost găsit vinovat că a încercat, cu ajutorul consilierului său juridic, în 2014, să afle secrete din anchetă de la Gilbert Azibert, pe atunci avocat general al Curţii de Casaţie, privind o altă investigaţie referitoare la finanţarea campaniei electorale.

Dosarul interceptărilor îşi are originea într-un alt dosar judiciar care-l ameninţă pe Sarkozy, acela legat de suspiciunile privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din anul 2007 cu bani primiţi de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi.

În luna martie 2012, site-ul de investigaţii Mediapart a publicat un document din care reiese că, în anul 2007, Franţa a vândut Libiei echipamente de control pe internet, contract ce ar fi fost folosit pentru finanţarea respectivei campanii electorale printr-un comision de 50 de milioane de euro. Un an mai târziu, când Sarkozy nu se mai afla la Palatul Elysee, justiţia franceză a decis să înceapă investigarea acestui caz.

În cadrul investigaţiilor privind ancheta libiană, procurorii au stabilit în septembrie 2013 să intercepteze convorbirile lui Sarkozy, descoperind astfel la începutul anului următor că el folosea o linie telefonică secretă, cu o cartelă prepay achiziţionată sub numele “Paul Bismuth”, pentru a comunica cu avocatul său Thierry Herzog.



Conform rechizitoriului Parchetului Naţional Financiar (PNF), în timpul mandatului său prezidenţial Sarkozy a încercat, ajutat de avocatul Thierry Herzog, să obţină unele informaţii secrete de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, privind o investigaţie care îl viza în ‘afacerea Bettencourt’, în schimbul promisiunii unui post de prestigiu la Monaco pentru acesta din urmă, post pe care în final Azibert nu l-a mai obţinut.

Magistratul francez, căruia i-a fost promis postul de prestigiu de la Monano, ar fi încercat să se sinucidă la acea vreme (în 2014). Familia a spus că a fost un accident, dar interceptările au dezvăluit că acesta îi spunea soției sale că nu mai suportă presiunea publică. 

De altfel, istoria Franței e marcată de sinuciderea fostului şef al executivului francez, socialistul Pierre Beregovoy, care s-a sinucis după ce nu a mai putut face faţă acuzaţiilor de comportament incorect ce priveau contractarea unui împrumut în valoare de 180.000 de dolari, fără dobândă, de la un bun prieten de-al său, om de afaceri. Beregovoy avea 67 de ani în momentul când s-a omorât după ce şi-a tras două gloanţe în cap cu pistolul gărzii sale de corp. Beregovoy a fost găsit în comă profundă, pe malul unui canal, şi a murit în drum spre spital.

După ce la sfârşitul lui 2013 a fost achitat dosarul Bettencourt – în care el fusese suspectat că Liliane Bettencourt, moştenitoarea imperiului de cosmetice L’Oréal, i-ar fi finanţat ilegal campania din 2012 – Sarkozy a sesizat Curtea de Casaţie pentru a obţine anularea confiscării agendelor sale prezidenţiale, el temându-se că informaţiile conţinute de acestea ar putea fi folosite împotriva sa în alte anchete. În timpul procedurii legate de această sesizare Sarkozy ar fi încercat în 2014 să obţină respectivele informaţii secrete de la Gilbert Azibert, la acea vreme judecător la Curtea de Casaţie.

Validarea interceptărilor, în martie 2016, de către cea mai înaltă instanţă a Franţei a fost o înfrângere majoră pentru fostul preşedinte, care a susţinut că transcrierea discuţiilor între un avocat şi clientul său este ilegală.

O altă anchetă contestată a PNF revine acum în atenţie. Clasată în anul 2019, aceasta urmărea să identifice cârtiţa care i-ar fi avertizat pe Nicolas Sarkozy şi pe Thierry Herzog că linia lor secretă ‘Bismuth’ era interceptată.

În cadrul acestei anchete magistraţii au analizat facturile telefonice detaliate ale unor avocaţi celebri, unii dintre aceştia fiind apărătorii ai inculpaţilor la procesul care începe luni. Printre ei se numără şi actualul ministru francez al justiţiei, Eric Dupond-Moretti, care la jumătatea lui septembrie a deschis o anchetă administrativă împotriva a trei magistraţi ai PNF.


Pe Nicolas Sarkozy îl mai aşteaptă un proces în primăvară, şi anume dosarul Bygmalion legat de finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012.

Fostul preşedinte consideră că acţiunile judiciare împotriva lui sunt motivate politic, punând inculparea sa pentru corupţie pe seama ‘instrumentalizării politice a unei părţi a justiţiei’, potrivit Agerpres.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here