Pe 29 martie 2004 România adera oficial la NATO. Câteva zile mai târziu, pe 2 aprilie, steagul României a fost ridicat la sediul Alianței din Bruxelles.
Un moment mult așteptat de români și un semnal clar dat de România în legătură cu direcția spre care se pregătea să meargă, după decenii de apropiere cu Rusia.
Alături de România, au mai aderat atunci Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia. La acel moment, NATO număra 26 de membri, iar astăzi numărul lor a ajuns la 32.
În cei 20 de ani s-au schimbat foarte multe pentru armata noastră. Forțele aeriene române au renunțat complet la echipamentele vechi, eliminând din flotă avioanele de luptă MiG-29 și MiG-21.
Am primit avioane americane F-16, iar în perioada următoare vom primi și 32 de avioane F-35 lighting II, cele mai moderne aeronave de război.
Prima misiune importantă la care România a participat, după aderarea la NATO
În Afganistan, țara noastră a trimis acolo peste 50.000 de soldați militari.
În primi ani de apartenență la NATO, România a trimis soldați și în Irak. Peste 10.000 de militari.
Urmat de Bosnia-Herțegovina și Kosovo.
Una dintre cele mai importante operațiuni a fost scutul anti-rachetă de la Deveselu menit să ne protejeze împotriva oricărei amenințări cu rachete balistice. Scutul i-a costat pe americani 800 de milioane de dolari.
Pe lângă resurse, aderarea la NATO a permis cetățenilor români să ocupe funcții de vârf în cadrul alianței.
Mircea Geoană este adjunct al secretarului general.
Sorin Ducaru, fost asistent al secretarului general și Oana Lungescu, fosta purtătoare de cuvânt a NATO, născută în România.
În 2008, România a găzduit și primul Summit NATO, unde au fost dezbătute teme semnificative precum extinderea Alianței, relațiile cu Federația Rusă, dar și misiunile din Afganistan.
