Curtea de Apel Bucureşti a amânat, marţi, pentru 2 martie, pronunţarea în dosarul în care Elena Udrea este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.

Curtea de Apel București a anunțat, la finalul ședinței de judecată care a durat aproape 10 ore, că va da verdictul în cazul finanțării campaniei electorale din 2009, pe data de 16 februarie, la ora 12:00.

Procurorii DNA au cerut cel puțin 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea. Astfel, ei cer o pedeapsă îndreptate spre maximum. Cu privire la Ioana Băsescu, procurorii cer, de asemenea, o pedeapsă înclinată spre maximum, care ar putea ajunge la 15 ani de închisoare. 

Pedepsele sunt cerute în dosarul cu privire la finanțarea campaniei electorale din 2009. Elena Udrea este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită în acest dosar. Ioana Băsescu este acuzată de instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor. 

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal și Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În acest dosar, unul dintre inculpați, un om de afaceri, a semnat un acord de recunoaștere, în 2018. 

Care sunt acuzațiile  DNA

”În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.” se arată în acuzațiile DNA, făcute publice într-un comunicat de presă. 

”Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.” mai arătau procurorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here