Este scandal la Bruxelles: Ursula von der Leyen riscă să nu mai obţină un nou mandat la şefia Comisiei Europene. Aceasta a pierdut procesul legat de contractele de achiziţie ale vaccinului împotriva Covid-19, de la Curtea Europeană de Justiţie.
Premierul Greciei, cel al Croaţiei sau preşedintele României, Klaus Iohannis se numără printre cei care i-ar putea lua locul la conducerea Comisiei Europene.
Eurodeputaţii se vor pronunța prin vot, joi, la Strasbourg, pentru a valida sau nu al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene. Reuniţi la finalul lunii iunie la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au decis să o propună la conducerea executivului comunitar tot pe Ursula von der Leyen, care s-a impus în primul său mandat de cinci ani marcat de o succesiune de crize, de la COVID la războiul din Ucraina.
Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, politiciana germană în vârstă de 65 de ani are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.
„În prezent rezultatele din Parlamentul European confirmă faptul că există o majoritate clară pentru susţinerea Ursulei Von der Leyen, evident vom studia şi decizia Curţii Uniunii Europene, însă lucrurile merg în această direcţie a unui nou vot pozitiv pentru Ursula, va fi un vot strâns, fiecare vot contează, se fac în continuare negocieri”, spune europarlamentarul român Victor Negrescu.
„Numele lui Klaus Iohannis apare din nou în aceste negocieri. Dacă Ursula nu trece de vot, vor fi discuţii despre un succesor. În momentul de faţă, cele două nume vehiculate sunt premierul grec şi premierul croat.”, a mai precizat acesta.
Partidul Popular European, din care provine Von der Leyen, constituie în continuare prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii au obţinut 136 de locuri, iar liberalii 77 de locuri. Marea coaliţie ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar furniza astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen, anunta presa internationala.
Verzii anunţă joi dimineaţă dacă o susţin pe Ursula von der Leyen, declară Nicolae Ştefănuţă
Grupul Verzilor din Parlamentul European va anunţa joi, după întâlnirile pe care le va avea miercuri seară şi a doua zi dimineaţă cu Ursula von der Leyen, dacă o susţine pe aceasta pentru al doilea său mandat la conducerea Comisiei Europene, a anunţat eurodeputatul ecologist român Nicolae Ştefănuţă, într-o întâlnire cu mai mulţi jurnalişti români, potrivit Agerpres.
Ştefănuţă, care a fost ales marţi unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European, cu 347 de voturi, a spus că Verzii, alături de grupurile politice PPE, S&D şi Renew, au reuşit să izoleze extrema dreaptă în legislativul UE.
”Este cumva clar pentru toată lumea că extrema dreaptă în acest moment este izolată. Nu există nicio vicepreşedinţie pentru grupurile Patrioţilor şi Suveraniştilor şi este abia o singură preşedinţie pentru ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), ceea ce arată cumva şi puterea acestui bloc proeuropean”, a explicat eurodeputatul român.
El a adăugat că va face parte, ca membru deplin, din Comisia pentru bugete a PE (BUDG) şi din Comisia pentru industrie, turism, cercetare şi energie (ITRE). De asemenea, va fi membru supleant în Comisia pentru agricultură. ”Deci am două poziţii full de membru şi una de supleant la Comisia de agricultură, ceea ce arată foarte clar că noi, ca Verzi, nu fugim de agricultură, ci dimpotrivă, suntem acolo. Ne batem pentru agricultura de scară mică, pentru micii proprietari care au între 2 şi 10 hectare, care constituie şi majoritatea în România”, a menţionat Nicolae Ştefănuţă.
Acesta a apreciat că reprezentarea României în PE este bună, ţinând cont de faptul că ţara noastră are doi vicepreşedinţi ai acestei instituţii pentru următorii doi ani şi jumătate şi că probabil sunt vizate şi preşedinţiile mai multor comisii de specialitate.
Referitor la postul de comisar european din partea României, reprezentantul Verzilor a subliniat că ”totul va depinde foarte mult de candidat sau candidată, întrucât candidaţii sunt audiaţi de comisiile de specialitate şi România a mai avut în trecut cel puţin doi candidaţi refuzaţi”. ”Şi atunci cumva trebuie să fim foarte atenţi ca persoana să se potrivească cu rolul”, a adăugat el.
