Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, intenţiona să viziteze duminică centrul memorial Jasenovac (lagăr de concentrare în timpul celui de-Al Doilea Război MondialÍ) şi localitatea Pakrac (unde în timpul războaielor din anii 90 au avut loc confruntări sângeroase între sârbi şi croaţiÍ). Potrivit cotidianului croat “Jutarnji list”, Vučić l-a contactat pe preşedintele Partidului Sârb Democrat Independent din Croaţia, Milorad Pupovac şi l-a informat că planifică o vizită privată la Jasenovac.

Potrivit “Jutarnji list”, Vučić intenţiona să provoace autorităţile croate înainte de aniversarea operaţiunii Furtuna (luptă finală importantă în Războiul de independenţă al Croaţiei desfăşurată în perioada 4-7 august 1995). Potrivit sursei citate, fără să informeze oficial autorităţile croate şi fără a informa ambasadorul croat la Belgrad, Vučić urma s-ă treacă frontiera croată prin Bosnia şi Herţegovina să viziteze Jasenovac şi apoi Pakrac.

Potrivit “Jutarnji list”, Vučić nu a respectat protocolul şi ca urmare autorităţile croate nu i-au permis intrarea în ţară. Din cauza atitudinii Zagrebului, ministrul sârb de interne, Aleksandar Vulin, a comunicat că de acum înainte, oficialii statului croat, toţi deţinătorii de paşapoarte diplomatice sau de serviciu din Croaţia vor trebui să anunţe şi să-şi motiveze vizita sau tranzitarea Serbiei. “Va fi instituit un regim special de control” – a anunţat Vulin, iar premierul Serbiei, Ana Brnabić, a caracterizat gestul autorităţilor croate drept “cel mai mare scandal din istoria modernă”.

“Mă uimeşte această ştire. Este cel mai mare scandal din istoria modernă a relaţiilor dintre Serbia şi Croaţia. I-a fost interzisă preşedintelui Serbiei o vizită privată la Jasenovac, locul suferinţei sârbilor, singurul lagăr în care au fost ucişi 20.000 de copii. A vrut să viziteze şi să depună flori, iar un stat al Uniunii Europene consideră că a dorit să producă haos. Pentru mine este un scandal de prim rang. Este ca şi cum preşedintelui Israelului i s-ar interzice să viziteze Auschwitz” – a declarat Brnabić, potrivit Rador.

Aderarea Macedoniei de Nord la UE. Vot în parlamentul de la Skopje, după o concesie făcută de Bulgaria

Un acord care va permite Macedoniei de Nord să înceapă negocierile de aderare la UE, prin ridicarea veto-ului Bulgariei asupra acestor negocieri, a fost votat sâmbătă de parlamentul de la Skopje, relatează agenţiile DPA şi EFE.

Bulgaria a blocat timp de peste doi ani negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane.

În urma unor negocieri la care a contribuit şi preşedinţia franceză a Consiliului UE (încheiată pe 30 iunie), guvernul de la Skopje a acceptat ca minoritatea de circa 3.500 de bulgari care trăiesc în Macedonia de Nord să fie menţionată în Constituţie, pentru a-i fi garantate drepturi egale.

Bulgaria a acceptat această concesie, deşi solicitările ei mai extinse priveau de asemenea elementele lingvistice şi istorice menţionate anterior, şi a acceptat să ridice veto-ul asupra lansării negocierilor de aderare la UE ale ţării vecine.

Niciun vot împotriva acestui acord nu a fost înregistrat sâmbătă în parlamentul de la Skopje, dar partidul naţionalist VMRO-DPMNE a părăsit sala, în semn de protest faţă de înţelegerea încheiată cu guvernul bulgar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here