ZF Cum putem creşte industria alimentară românească. Radiografia pieţei de peşte, o categorie în căutarea creşterii consumului: România, la coada clasamentului celor mai mari producători de peşte din Europa, ceea ce ne aduce un deficit de 300 mil. euro anual.
♦ ZF derulează o campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare, dar şi modul în care un sector care angajează 150.000 de persoane poate să crească.
Consumul de peşte din România este de aproape trei ori mai mic decât media europeană, ceea ce face sectorul mai puţin atractiv decât cel de carne sau de semipreparate, iar acest lucru împreună cu o lipsă de organizare a sectorului duc mai departe la o piaţă unde găseşti mai degrabă peşte din Bulgaria decât românesc.
Astfel, România este aproape de coada clasamentului în ceea ce priveşte producţia atât de peşte de acvacultură, cât şi de cantitatea de peşte de captură, într-un clasament clar dominat de ţările nordice şi vestice. Astfel, România a avut în 2023 un deficit în segmentul de peşte şi crustacee de peste 300 de milioane de euro, asta în condiţiile în care importurile s-au triplat în ultimii zece ani. România aduce inclusiv păstrăv din alte ţări precum Bulgaria de exemplu, în condiţiile în care România dispune de un areal mai favorabil pisciculturii decât multe ţări care stau astăzi în top zece la cantitatea de peşte din acvacultură. Vasile Todosia, preşedinte şi membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Ţara Ta, spune de exemplu că pe piaţa internă cooperativa nu are competitori, având în vedere că la nivel naţional încă nu se produce cantitatea de păstrăv consumată de români.
„La nivel internaţional competiţia vine în principal cu Turcia şi Bulgaria care vând la preţuri mult mai mici dar fără a garanta o calitate a păstrăvului (preţul este mai mic din pricina subvenţiilor primite de fermieri“, a spus Vasile Todosia, care este la bază inginer constructor, a început businessul din acvacultură cu o păstrăvărie mică.
Fermele piscicole locale asigură producţia de crap, păstrăv, somn, novac, sânger, caras, ştiucă, iar producătorii vând peştele în magazine specializate sau restaurante.
Pentru a asigura consumul local, România este nevoită să importe anual peste 100.000 de tone de peşte de acvacultură sau captură din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia, potrivit datelor de la Asociaţia RomFish. Iar acest lucru se întâmplă pentru că pescarii nu pot asigura un flux continuu în aprovizionarea pieţei, iar producătorii din sectorul pescăresc nu reuşesc să acopere consumul la nivel naţional, se arată în Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027. Asta în condiţiile în care în România, suprafaţa de apă cu potenţial de pescuit, cu excepţia amenajărilor piscicole, reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării.
În acvacultură maritimă România are doar 15 firme, cu afaceri de 2,3 mil. euro, în timp ce în acvacultura în ape dulci sunt 750 de firme, cu afaceri totale de 415 mil. euro, potrivit ultimelor date.
Seceta a afectat însă şi fermele piscicole din România, fiind estimată pentru acest an o producţie totală de sub 10.000 de tone, potrivit datelor furnizate anterior de RomFish.
Iar românii nu sunt mari consumatori de peşte. Astfel, un român consumă circa circa 9 kilograme de peşte anual în medie, per cap de locuitor, faţă de 23 kg media europeană, arată ultimele datele din piaţă. În Portugalia, consumul de peşte este de 59 kg pe cap de locuitor, în Spania de 49 kg iar în Italia sau Franţa de peste 30 de kg pe cap de locuitor, conform celor mai recente date.
Cum am putea creşte producţia din Marea Neagră
Piaţa de peşte românesc ar putea deveni competitivă pe plan regional dacă s-ar organiza mai bine pescuitul la Marea Neagră astfel încât să fie o constanţă în livrări, dar şi de susţinere din partea statului. Astfel, România nu are o piaţă de peşte aşa cum se organizează în alte ţări. Dacă ne uităm la cantitatea de peşte de captură pe ţări, vedem că România este pe locul 19, într-un clasament condus de Norvegia, Islanda, Spania, Danemarca şi Franţa. Comparativ, Polonia, o ţară care nu este ca suprafaţă dublă faţă de România, strânge de 38 de ori mai mult peşte de captură decât România.
Călin Popescu, un antreprenor cu o experienţă de peste 15 ani în industria alimentară şi care a pariat în urmă cu un an pe o nouă linie de business – Viva Fish, spunea anterior că ar trebui să fie proceduri simplificate pentru atragerea de bani europen şi că ar trebui să fie specialişti care să-i îndrume pe pescari. „Pescarii sunt oameni simpli, ei au nevoie de sprijin, să le arate cum să obţină echipamente mai performante. E nevoie de o echipă mică în cadrul Ministerului Agriculturii care să-i ajute pe pescari să acceseze fonduri europene. Iar cursurile pentru pescari ar trebui să se facă mai temeinic“, afirma el.
În plus, pescuitul în Marea Neagră, spre exemplu, este dependent de condiţiile meteo. Cum vara aceasta temperatura apei a fost ridicată, pescarii au pescuit mai puţin.
Iar asta aduce inclusiv în restaurante mai mult peşte din import. La fel şi în marile magazine, unde competiţia pe preţ este câştigată de cele mai multe ori de importatori.
