Guvernul a prezentat şi agreat cu Comisia Europeană un plan pentru reducerea graduală a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. De la un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024, ar urma ca, în 2031, deficitul bugetar să ajungă la sub 3% din PIB în perioada amintită. Documentul nu este în acest moment asumat în mod oficial de guvern.
Conform documentului, pentru creşterea veniturilor de stat şi încetinirea cheltuielilor, sunt prevăzute următoarele măsuri principale:
1. Creşterea veniturilor:
– Implementarea jalonului 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală, care va determina o creştere a veniturilor curente de la 29,4% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031
– Implementarea măsurilor pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare, care va duce la o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026
– creşterea redevenţelor
-operaţionalizarea Neptun Deep şi încasarea redevenţelor
Încetinirea cheltuielilor:
Ipoteza 1: Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB la 8,3% din PIB acest lucru fiind posibil prin creşterea moderată a cheltuielilor de personal în perioada de prognoză 2025-2031, introducerea indicatorilor de performanţă în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar şi prin restructurarea sistemului de facilităţi acordate anumitor categorii de personal din sectorul public;
Ipoteza 2: Menţinerea unei ponderi de aproximativ 5% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în perioada 2025-2031, respectiv o reducere treptată ca procent în PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toată perioada de prognoză, prin introducerea normativelor de cheltuieli, achiziţiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanţă precum şi prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli;
Ipoteza 3: Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum şi a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale dar şi prin creşterea moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada de prognoză 2025-2031;
Ipoteza 4: Creşterea ponderii cheltuielilor cu investiţiile în PIB la 7,8% din PIB în anul 2025, la 7,7% din PIB în anul 2026 şi 6,5% în PIB în anul 2027 urmată de o menţinere a ponderii în PIB a cheltuielilor de peste 5%, ţinând cont că din anul 2027 se termină perioada implementării PNRR;
Ipoteza 5: Cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creşterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanţa proiectele de investiţii publice.