Liderii coaliției se întâlnesc din nou, marți de la ora 14:00, pentru prima oară după ce grupul PSD l-a chemat pe Ilie Bolojan în Parlament ca să dea explicații după retragerea soldaților americani din România. Pe agenda discuțiilor se află reforma pensiilor magistraților, creșterea sau înghețarea salariului minim, reforma administrației publice și propunerea UDMR de a reduce numărul de parlamentari cu 10%.
La ultimele două întâlniri ale coaliției, Sorin Grindeanu a cerut formarea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanții magistraților. Propunerea a fost, însă, refuzată de două ori de ceilalți lideri.
Grupul, după cum explică Grindeanu, are ca scop dialogul cu magistrații, care să vină cu o lege pe care coaliția poate să o accepte sau nu, „fiindcă e o decizie politică”.
„Cred că mâine, dacă nu chiar azi, se împlinesc două săptămâni de la decizia CCR de respingere a acelei legi și de două săptămâni batem pasul pe loc. În schimb, termenul de 28 noiembrie rămâne”, a afirmat Sorin Grindeanu luni, la Parlament.
În ședința de astăzi, Sorin Grindeanu va propune din nou același lucru.
28 noiembrie este termenul impus de Comisia Europeană până la care trebuie să fie adoptată reforma pensiilor magistraților. Oficiali ai Guvernului au încercat să prelungească termenul, dar nu au reușit.
În timp ce Grindeanu propune grupul de lucru, Ilie Bolojan așteaptă motivarea deciziei CCR.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), apropiat de Ilie Bolojan a declarat luni, că dintr-o discuție pe care a avut-o în urmă cu câteva zile cu premierul a reieșit că este dispus să negocieze perioada de tranziție, dar nu și cuantumul pensiei.
„Din discuțiile pe care le-am avut cu premierul am înțeles că există flexibilitate pe perioada de tranziție, pentru a depăși cei 10 ani. Legat de cuantum, am înțeles că nu”, a spus Abrudean.
În replică, Sorin Grindeanu s-a declarat bulversat de faptul că premierul este de acord cu negocierea prevederilor legii.
„Nu mai mergem pe faptul că trebuie să nu negociem, că noi nu negociem pensii, că nu sunt alte categorii? Nu mai mergem pe ideea asta? Nu mai e valabilă? Eu sunt cel puțin contrariat în acest moment”, a spus președintele PSD făcând referire la întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentanții magistraților pentru care a fost criticat.
Legea declarată neconstituțională de către CCR prevedea ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
Discuția privind reducerea de posturi în administrația locală și în cea centrală a început în luna august. De atunci liderii coaliției nu au reușit să cadă de acord. Bolojan cerea reducerea a 13.000 de posturi ocupate în administrația locală. PSD nu a fost de acord cu concedierile și a cerut ca primarii să aibă de ales între tăieri de posturi și tăieri de cheltuieli.
Tot social-democrații au cerut ca reducerea aparatului din administrația locală să fie făcută la pachet cu reducerile din administrația centrală.
În ședința de săptămâna trecută, liderii coaliției au căzut de acord pe reducerea a 10% în administrația centrală. Iar Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării ar trebui să prezinte azi modul în care poate fi făcută reforma de la centru.
Luni, a trecut tacit de Senat un proiect de lege al USR privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari. Proiectul merge acum la Camera Deputaților care este for decizional.
UDMR și Minoritățile naționale au amenințat, în urmă cu două săptămâni că rup coaliția dacă proiectul care elimină 164 de posturi de parlamentari va fi adoptat.
Apoi, săptămâna trecută, reprezentanții UDMR au propus o reducere de 10% a numărului de deputați și senatori, iar liderii au ajuns la un acord de principiu. Propunerea va fi discutată, din nou și în ședința de azi.
Luni, la Parlament, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean a amintit de consensul din coaliție și a spus că proiectul depus de USR are niște probleme din punct de vedere juridic:
„S-a agreat oarecum reducerea cu 10% a numărului de parlamentari, într-adevăr, trece la Senat tacit forma propusă de colegii de la USR, care cred că are niște deficiențe din punct de vedere juridic”.
Sorin Grindeanu spunea tot ieri că PSD susține reducerea numărului de parlamentari, dar și reintroducerea votului uninominal: „Avem un referendum în România, ținut în urmă cu 15 ani dacă nu mă înşel, care așteaptă să fie pus în practică. Noi susținem 300 de parlamentari, dar avem o mențiune, am vrea să fie vot uninominal”, a spus Grindeanu.
Într-una dintre ședințele coaliției, premierul Bolojan a cerut ca o lege privind reducerea numărului de parlamentari să fie elaborată și semnată de toate partidele de la guvernare.
Social-democrații cer ca salariul minim să crească, în timp ce premierul Bolojan spune că cel mai probabil nu se va întâmpla.
Sorin Grindeanu a declarat de mai multe ori că, în cazul în care România nu crește salariul minim, vom intra în procedura de infringement. Decizia finală a fost amânată la finalul lunii octombrie pentru noiembrie.
„Eu aștept ca ministrul Finanțelor să vină cu un raport. Trebuie să trimită și comisarul pentru muncă, doamna Roxana Mînzatu, o informare legată despre ce înseamnă să nu mărim salariul minim. Dacă intrăm sau nu în infringement. S-ar putea să intrăm în infringement, că noi ne-am angajat la niște lucruri în Uniunea Europeană”, a spus Grindeanu pe 30 octombrie.
Deși social-democrații spun că se opun înghețării salariului minim, Ilie Bolojan a declarat într-un interviu la Antena3 CNN că toți liderii coaliției au căzut de acord pe înghețare:
„Eu nu zic că salariul minim în România e de natură a asigura un confort deosebit. Dar el are niște efecte. Am discutat în coaliție și de comun acord, subliniez, am căzut cu toții de acord să încercăm să ținem salariul minim la același nivel, dacă salariile sunt plafonate”, a declarat șeful guvernului.
La finalul ședinței de Guvern din 16 octombrie, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a declarat că a discutat cu premierul Bolojan despre salariul minim:
„Subiectul este în analiza premierului. În momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns «în principiu, salariul minim nu va crește»”, a zis Dogioiu.
Pe 29 octombrie, premierul s-a întâlnit cu patronatele și cu sindicatele ca să discute despre salariul minim.
Ilie Bolojan le-a spus că majorarea salariului minim ar antrena majorări ale unei serii întregi de venituri al căror cuantum este stabilit în funcție de acest salariu.
„O eventuală creștere a salariului minim brut, anul viitor, va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații”, a spus prim-ministrul potrivit unui comunicat al Guvernului.
De asemenea, Bolojan a amintit că productivitatea muncii în România a crescut cu 5% în acest an, sub nivelul creșterii salariilor, de 9%, situație care se reflectă în inflație, fenomen care îi afectează pe cei cu venituri mici.
