Proiectul noii Legi a salarizării bugetarilor va fi modificat înainte de a ajunge în Parlament, după valul de proteste declanșat de forma pusă în dezbatere publică la finalul lunii mai. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , anunță într-un interviu pe „Libertatea” că documentul va fi revizuit în urma consultărilor cu sindicatele și reprezentanții celor aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public.
Ministerul Muncii își propune să trimită proiectul în Parlament până la 15 iunie, astfel încât legea să fie dezbătută și votată până la sfârșitul acestei luni. Reforma este una dintre condițiile asumate de România prin PNRR și este esențială pentru deblocarea unor fonduri europene importante.
Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului vizează reducerea numărului de sporuri acordate în sistemul public. Potrivit ministrului, 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent ar urma să fie eliminate.
Printre beneficiile care dispar din forma actuală a proiectului se află și norma de hrană acordată bugetarilor, inclusiv angajaților din Armată și structurile de ordine publică. Reforma urmărește eliminarea inechităților salariale și introducerea unui sistem unitar bazat pe coeficienți și o valoare de referință comună.
Noua lege propune utilizarea unei valori de referință de 4.100 de lei, la care se vor aplica coeficienți de ierarhizare în funcție de funcție, studii și responsabilități.
Salariul președintelui României va avea coeficientul maxim, respectiv 8, iar restul funcțiilor vor fi raportate la această grilă. Potrivit estimărilor prezentate de Ministerul Muncii, 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de majorări salariale, în timp ce pentru restul vor fi acordate diferențe compensatorii astfel încât veniturile să nu scadă.
Una dintre cele mai discutate modificări privește sistemul militar. Proiectul de acum propune o nouă structură de salarizare în care norma de hrană este eliminată, fiind integrată direct în salariul funcției de bază.
Coeficienții de calcul a salariului se vor aplica și la militari la o valoare de referință de 4.100 de lei. De pildă, un sublocotenent va porni de la un coeficient de 2 (8.200 de lei brut), la care se adaugă gradul și sporurile specifice (precum un spor de 0,4), spune la Interviurile Libertatea, ministrul interimar al Muncii.
În cazul șefului Statului Major, deși calculul salariului pornește de la un coeficient de 5, veniturile finale brute cresc considerabil datorită gradației de vechime (până la 18%) și a gradului militar, completează Dragoș Pîslaru.
„În acest moment, ceea ce punem noi pe masă ca proiect este un proiect care să ofere o salarizare adecvată, ca să nu mai trebuiască să dai normă de hrană adițional. Dar, atenție, pentru că cei care ne urmăresc au dreptate să critice proiectul care a fost publicat în consultare, care are lacune foarte serioase”, mai spune ministrul.
Ministrul Muncii susține că unele sporuri vor fi acordate în continuare în Educație: „Rămân în continuare sporuri de până la 20% care sunt aferente structurii de sporuri, dar ce-i foarte important să spunem lumii, gradația de merit se înlocuiește ca atare cu prima de performanță, deci nu se pierde, că am văzut discuțiile în spațiul public și am lămurit-o și cu sindicatele cum se înlocuiește.”
De asemenea, indemnizația de dirigenție trece de la calculul procentual la o sumă fixă, iar personalul care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale (CES) ar urma să primească de la 1 ianuarie 2027, un spor de 15%.
„Trebuie să ne uităm la această indemnizație de dirigenție care a creat foarte multe discuții și, în acest moment, ne uităm să schimbăm baza de calcul de la o sumă procentuală la o sumă fixă, pentru ca să încurajăm profesorii să poată, într-adevăr, să țină orele de dirigenție”, mai precizează ministrul Muncii.
Ministrul Muncii promite că personalul din prima linie cu venituri mici nu va avea de suferit. În privința sporurilor, noua abordare renunță la listarea strictă a specialităților medicale în textul legii primare (ceea ce crease panică prin omiterea unor laboratoare sau a microbiologiei).
În schimb, legea va defini clar criteriile pentru „condiții deosebit de periculoase” (factori chimici, fizici, anatomie patologică), urmând ca lista exactă să fie stabilită flexibil prin hotărâre de guvern, explică ministrul Pîslaru.
Legea salarizării reprezintă unul dintre jaloanele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, adoptarea reformei și validarea acesteia de către Comisia Europeană ar putea permite României să încaseze peste 770 de milioane de euro în perioada următoare.
