♦ Schimbarea guvernului şi zilele lungi care vor urma pentru instalarea unei noi puteri politice prind România într-o situaţie destul de confuză ♦ Vom avea o creştere economică bună – spre 4% din PIB ♦ Dar sub presiunea externă a Brexitului şi a războiului comercial, industria scade ♦ Creşterea exporturilor se temperează (la sub 2% la opt luni, an/an), în vreme ce deficitele se accentuează: minus 2,1% din PIB deficit bugetar la opt luni, 11 miliarde de euro (plus 24% an/an) deficit comercial şi 7 miliarde de euro (plus 16% an/an) defict de cont curent.
Deficitul bugetar de 3% convenit în Tratatul de a Maastricht va fi depăşit în acest an, crede Ludovic Orban, premierul desemnat marţi de preşedintele Klaus Iohannis pentru a forma viitorul guvern.
„Important – spune el – este ca această depăşire să nu fie cu mult peste 3% din PIB.“
Guvernul demis al premierului Viorica Dăncilă a pariat, la constucţia bugetului pe 2019, pe o creştere economică de 5,5%. FMI spună că această creştere va fi de 4%. Între 3,8% şi 4,2% sunt anticipările de creştere economică ale majorităţii instituţiilor de credit. În orice caz, la o creştere mai mică decât cea anticipată în legea bugetului şi veniturile vor fi mai reduse, ceea ce înseamnă fie cheltuieli mai mici, fie un deficit mai mare. Semnele finalului de ciclu economic sunt prezente deja.
Institutul Naţional de Prognoză indică, în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea reală a PIB, un aport al industriei 1,3 puncte procentuale în acest an. Dar, la opt luni, industria a scăzut an/an cu 1,6% şi nu sunt semne că ceva mai poate fi corectat până la final de an, având în vedere evoluţiile din Europa. Construcţiile ar urma să contribuie la creşterea de 5,5% cu 0,4 puncte procentuale, lucru posibil, dar insuficient. Serviciile ar urma să contribuie la creşterea PIB cu 2 puncte procentuale.
Prognoza anticipează şi o creştere uşoară a ponderii în PIB a industriei, până la 23,7%.
Construcţiile ar urma să aibă o pondere în PIB de 5,6%, în timp ce serviciile ar avea o pondere în PIB-ul din 2019 de 57,7%.
În zona de industrie, Statistica indică, prin urmare, o evoluţie diametral opusă faţă de prognoza Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, datele Institutului Naţional de Statistică arată o scădere a producţiei industriale în luna august a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut cu 7%, cea mai severă prăbuşire din 2009 încoace.
Construcţiile înregistrează un avans mult mai puternic decât cel anticipat de Prognoză. Cele mai recente date din zona construcţilor arată că sectorul a crescut în august cu aproape 33% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În perioada ianuarie-august 2019 volumul de construcţii a crescut cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar ponderea construcţiilor în PIB este de puţin peste 5 procente, în vreme ce industria face aproape un sfert din economia României.
De asemenea, cifra de afaceri din serviciile prestate companiilor a crescut cu 12,2% în primele luni ale acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Prognoza anticipează o creştere a valorii adăugate în PIB a serviciilor de 5,8%.
